2017/06/23

Vacanța mare

Ca un lunetist ce așteaptă meticulos momentul potrivit și apoi apasă pe trăgaci. La sigur... Așa a așteptat doamna educatoare să terminăm de cântat și apoi ne-a săgetat pe toți cu o singură întrebare: La ce se referă nouă luni de așteptare?

Cred că doar atunci am observat că era singurul vers care nu avea sens. Și cred că am cântat-o destul încât aproape-mi amintesc și acum:

Zece-i nota cea mai mare
Nouă luni de așteptare
Opt picioare racul are
Șapte zile-n săptămână
Șase zile lucrătoare
Cinci degete la o mână
Patru boi la care mână
Trei crai vin din depărtare 
Două mâini copilul are 
Una este Luna

Ne-am holbat unii la alții și apoi toți spre ea... Și doamna ne ținea în suspans, ca să mai adune perle probabil. Ne-a salvat viitoarea noastră doamnă învățătoare care, trecând pe-acolo, a fost pusă în temă și ne-a dat dezlegarea: Nouă luni până la vacanța mare!

Fără să numărăm până la nouă, am fost deplin mulțumiți. Și orice alt răspuns o fi venit pe urmă, cum că, am fost și noi așteptați să venim pe lumea asta... nu l-am băgat în seamă. Așa-i când știi sigur ceva.

Dar după un timp mi-a venit povestea asta în minte și am înțeles râsul din fundal al doamnelor. Am râs și eu, târziu.

Dar, oricum, adevărul e că tot vacanța mare te scapă de toate. Cui îi mai pasă că ai învățat sau nu lecțiile? Nu-ți mai pasă nici ție. A venit. Și apoi trece. Și după ce trece vacanța ești cu un nivel mai înainte. Mai interesant, mai necunoscut, mai cine știe cum.

Întrebările mici au surori mai mari. Răspunsurile mici... și ele. Și fie că le simți venind, fie nu... din când în când e musai să sărbătorești ce nu vrei să uiți și să comemorezi ce nu poți uita.

2017/06/20

Poze

Să găsești un loc liniștit...

unde toate grijile zboară...

și unde florile zâmbesc. Cu gropițe în obraji.

Recomand: Duolingo

Am auzit întâmplător despre site-ul ăsta de la o fetiță. Venise vorba despre engleză și-am întrebat-o: 
- Duolingo... zice ea foarte natural ca și cum nici n-ar fi alt răspuns.

Și mi-a rămas cuvântul ăsta. E ușor de reținut.

Pe urmă mi-am făcut cont, nu e mare lucru. Ce-mi place e că se ține de tine... Primesc notificări pe telefon, pe email - e timpul pentru duolingo, hai mai învăță. E ca un profesor care nu te lasă.

Am instalat și aplicația pentru telefon. Când am de așteptat undeva pot să mai progresez aici. Poți bifa: acum nu pot cu sunet, cu microfon - în rest ai mereu de exersat pronunție, scris după dictare.

Și ca să-ți atingi obiectivul zilnic nu cred că ai nevoie de mai mult de 10 minute.

E joc, e muncă, e fain. De ziua mea mi-am cumpărat o carte de învățat engleză, dar zace în bibliotecă deocamdată. Duolingo e mult mai la îndemână.

2017/06/19

Am pictat...

... o ușă. :) Și-acum... geamuri deschise peste tot.

M-a apucat dorul...

... să desenez mai mult. Să mâzgălesc hârtii, să exersez, să învăț, să arunc apoi mâzgălelile sau să fac mici cadouri copilașilor din vecini - e funny cât de mult prețuiește un copil o foaie mâzgălită.

Așa că mi-am comandat ceva materiale de la profiart.ro. Hai să vedem cum ne mișcăm. Cu pornitul e mai greu, apoi nu te mai poți opri. :)

2017/06/18

Nature










Un copil


Am văzut ieri un copilaș. Îl cheamă Matei și încă nu știe în ce lume a nimerit. Dar nici n-are grija asta... pentru că în brațele tatălui sau ale mamei e mereu liniște. Și n-ai văzut de mult părinți mai liniștiți. E ceva.